Ti-ai pierdut increderea in sine si vrei sa o recapeti? Inspira-te din urmatoarea povestioara !

ACCIDENTUL DE SCHI
Michel Dufour, 1993, Allegorie pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Jimmy facea schi inca din copilarie. Participase chiar la competitii de sarituri si se clasa de obicei printre primii. Era foarte multumit de sine si toti prietenii il admirau
Intr-o frumoasa dupa amiaza , era foarte fericit sa faca ceea ce ii placea sa numeasca schi de primavara, dar in urma unei miscari gresite a iesit de pe partie si s-a lovit de o stanca.
A avut nevoie de ajutorul salvamontistilor pentru a ajunge la poalele partiei si a trebuit sa fie dus la spital pentru ca avea un picior rupt.
Jimmy era foarte suparat sa termine sezonul in acest fel, dar isi spunea ca avea suficient timp pana la toamna urmatoare pentru a se vindeca.
I s-a imobilizat gamba in ghips si a fost nevoit sa se deplaseze cu carje. Toti apropiatii sai i-au sarit in ajutor pentru a-l sustine in aceasta experienta. Dupa patru saptamani i s-a scos ghipsul si si-a inceput exercitiile de fizioterapie, continuand sa se sprijine la mers de carje.
In cursul celei de-a cincea sau a sasea sedinte, terapeutul sau il sfatui sa mearga fara suport dar lui Jimmy ii era teama sa-si lase greutatea pe piciorul cu pricina; prefera sa pastreze carjele pentru ca cu ele se simtea in siguranta.
Apoi fizioterapeutul continuand sa faca exercitii cu Jimmy ii repeta ca era vindecat dar fara nici un rezultat. Prietenul nostru pastra mereu carjele.
In fine intr-o frumoasa dimineata de vara, iesind de la o sedinta de tratament, Jimmy dadu cu viteza drumul carjelor si o lua la fuga pentru a salva un copil care era pe punctul de-a fi lovit de o masina.
Purtand copilul in brate pentru a-l aduce la mama sa, isi dadu, dintr-o data, seama ca mergea pe ambele picioare, fara probleme si fara nici o ezitare.
Cu lacrimi in ochi mama copilului ii multumi pentru actul sau de curaj si ii spuse ca atunci cand il vazuse parasind clinica, credea ca era ranit, dar acum isi dadea seama sa se inselase, pentru ca avea in fata ei un tanar care parea in plina forma. La acestea Jimmy raspunse printr-o clatinare a capului si un suras enigmatic.

Mesajul terapeutic:
”Intelesese riscul la care s-a expus actionand astfel, si-a dat seama de timpul pe care l-a pierdut si ca acum ar putea sa faca o multime de lucruri.
Reintorcandu-se acasa, citi in ochi bunicii sale adorate, bucuria da a-l vedea complet vindecat, plin de siguranta.
Simtiti ca va este frica sa incercati de unul singur, aveti nevoie de sustinerea celorlalti, a parintilor, sotilor, profesorilor, prietenilor?”
Reamintiti-va ca si Jimmy era stapanit de frica, dar, fara ezitare a dat drumul carjelor pentru a salva un copil. Jimmy si-a redobandit siguranta de sine, increderea in sine. Si voi puteti!

 

 

Esti o mama superprotectiva si posesiva ? Citeste urmatoarea povestioara !

ACVILA REGALA
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Un fermier descoperii intr-o buna zi un cuib de acvile abandonat, cu un ou in el. Lua oul si il puse in cuibul unei gaini din ograda sa.
Se nascu, in mijlocul gainilor, o pasare de toata frumusetea care invata desigur sa se poarte ca o gaina.
Fermierul se ocupa mult de noua sa “gaina” si facea totul pentru a o proteja. O rasfata si ii aducea imediat tot ceea ce aceasta cerea. Acvila gaina devenea pe zi ce trece foarte dependenta de fermier, care nu-si dadea seama de raul pe care il face.
La un moment dat, acvila vazu pe cer o pasare mare care plana si spuse:
- Intr-o zi si eu voi zbura ca aceasta pasare. Atunci, fratii si surorile sale au inceput sa rada de ea. Rusinata, regreta ca spusese aceste cuvinte si continua sa manance graunte din tarc.
Intr- o buna zi, o zana buna trecu pe acolo si vazu acvila regala vegetand in mijlocul gainilor. Atunci ea ii spuse fermierului:
- Cred ca iti iubesti foarte mult pasarea ta rara, dar cred ca nu-i faci nici un serviciu tinand-o in aceste conditii. Te gandesti prea mult la tine. Aceasta pasare nu este fericita si atunci cand va fi prea mare nu-si va mai dezvolta calitatile sale extraordinare si potentialul sau nelimitat.
A doua zi, dupa ce a stat pe ganduri, fermierul nostru a luat pasarea in maini si a lansat-o in aer. Acvila a avut din fericire timp sa-si deschida aripile si sa aterizeze jalnic pe pamant, in hohotele de ras ale gainilor.
Dar omul nu se descuraja, ci urca pe acoperisul hambarului si spuse pasarii:
- Esti o acvila, zboara! Si o lansa in aer. Dintr-un reflex spontan, acvila isi deschise aripile, plana cateva secunde deasupra curtii si ateriza in mijlocul gainilor uimite…
Atunci fermierul urca muntele din apropierea fermei sale si lansa acvila spre cer. Cu batai de aripi din ce in ce mai mari, acvila incepuse sa zboare fericita pe cer, din ce in ce mai sigura de ea.
Periodic, ea revenea sa-l vada pe fermier si pe prietenele sale, gainile, care o considerau de acum inainte ceea ce ea era intr-adevar, o acvila regala.

Mesajul terapeutic:
“Te recunosti in atitudinea supraprotectoare a fermierului ? Oferi celorlalti chiar si fara a-ti cere ? Ai tendinta de a-i proteja, rasfata pe ceilalti, intr-o asemenea masura incat le creezi o dependenta de tine? Te lasi protejat, rasfatat, condus, de ceilalti fara sa-ti dai seama?
Amintesteti de fermier, care dupa ce a fost consiliat de zana cea buna, a dat drumul acvilei din ograda sa, lansand-o in aer pentru a-si deschide aripile sa zboare.
Amintesteti de acvila care desi crestea alaturi de gaini, avea dorinta de a zbura precum o acvila regala.
Si tu iti poti redirectiona atentia dinspre ceilalti spre tine, lasandu-le celorlati autonomia necesara pentru a devenii ei insisi, pentru a-si dezvolta o mai buna incredere in propria persoana”

 

Esti dependent de persoana iubita?

CALUL CU DOUA CAPETE
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Traiau odata intr-o tara pe de-a intregul verde, inconjurata de campii si pajisti minunate, doi cai cu tinuta mandra si demna. Aceste doua animale, un mascul si o femela, erau permanent impreuna. Dimineata foarte devreme ii puteai vedea sarind si fugind pe campiile verzi. Le placea sa fie impreuna si prietenia care ii lega era foarte mare. Nu se desparteau niciodata: se jucau impreuna, mancau impreuna si dormeau unul langa altul.
Pentru nimic in lume ei nu ar fi acceptat sa se separe. Intr-o noapte, cand dormeau unul lipiti unul de altul, ei au facut legamantul de a nu se desparti indiferent ce s-ar fi intamplat. O zana le auzi legamantul si ii intreba:
-Ce va doriti?
- Sa fim intotdeauna impreuna, raspunsera ei fara ezitare.
Si deandata dorinta lor se si realiza. Zana ii transformase intr-un singur cal, nici mascul, nici femela, dar cu doua capete minunate. Caii accceptasera cu mare bucurie transformarea. De acum inainte, ei nu mai aveau motiv sa se ingrijoreze in legatura cu ceea ce ar gandi sau ar spune celalalt, pentru ca nu se desparteau niciodata.
Totusi, intr-o buna zi, se intampla ceva rau. Unul din capete a inceput sa se simta rau si sa aiba stari de indispozitie ciudate care se amplificau pe zi ce trecea. Atunci, capul celalalt a inceput sa se ingrijoreze: ce avea sa I se intample si lui? Ce riscuri erau sa aiba si el aceeasi boala?
Cele doua capete incepusera sa discute si dupa ce au stat bine pe ganduri, I-au cerut zanei sa-I transforme din nou si sa devina ce au fost mai inainte.
Si dorinta lor a fost din nou indeplinita.
Cele doua animale si-au recapatat rapid sanatatea si veselia dar intelesesera ca autonomia lor era fundamentala si ca puteau la fel de bine sa se odihneasca sau sa colinde pajistile singuri sau impreuna, continuand sa tina unul la altul.

MESAJUL TERAPEUTIC:
“Doresti sa fii intotdeauna impreuna cu cel care iti este drag ? Ca parinte iti iubesti atat de mult copilul ca vrei sa fii mereu alaturi de el, mancand, jucandu-va, dormind intotdeauna impreuna?
Doresti sa nu te separi de partenerul/a tau/ta , chiar faceti un legamant sa nu va despartiti nicioadata? Vrei sa afli in totalitate ce gandeste, ce face celalalt?
Invata din experienta celor doi cai ca odata ce doua persoane isi pierd individualitatea si se unesc intr-un singur trup, unul dintre ei se poate imbolnavi iar celalalt va fi ingrijorat de ce i se poate intampla si lui.
Descopera-ti capacitatea de a tine foarte mult la celalalt, de a-l iubi si in acelasi timp lasa-ti propria persoana sa se dezvolte autonom.”

 

Suferi de timiditate , anxietate , emotivitate ?

JOCURILE OLIMPICE
Michel Dufour, 1993, Allegorie pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Cincizeci si trei de tineri reprezentau tara noastra la Jocurile Olimpice. Timp de trei luni de zile, fiecare s-a pregatit minutios, in functie de sportul sau, pentru competitia finala. In ajunul inceperii Jocurilor Olimpice, antrenorul reuneste intreaga echipa pentru o discutie de ultima ora. Cum va simtiti atat de aproape de ziua cea mare?, ii intreba el pe atleti. Eu ma simt foarte nelinistita, spune Ani, mi se pare ca am uitat tot ce am invatat. Eu, spune Dan, ma simt prost si mi-e teama sa nu pierd cupa. Chiar inainte de competitie, transpir foarte mult la maini si picioare, spune Carl.
Mie parca mi se zbat niste fluturi in stomac, spune Geani, si uneori ma doare inima chiar inainte de start. Si eu imi simt inima care bate foarte repede, spune Jacqueline, ca si cum ar vrea sa-mi sara din piept.
Sunt foarte nervos, spune Cristian, si simt asta in burta. Eu vad totul negru in cap, spune Elena, si apoi il simt ca si cum s-ar goli complet.
Eu ma simt foarte rau, spune Sebastian, dar atunci cand competitia a inceput, nu mai simt nimic. In final, atunci cand si ceilalti sportivi au spus ce simt, aproape la fel ca ceilalti, responsabilul grupului ia cuvantul:
Stiti cu totii, spune acesta, ca primele Jocuri olimpice au avut loc in Grecia. Atletii din acele vremuri aveau un idol pe care il imitau. E vorba de Hercule care, pentru a intra in regatul zeilor, trebuia sa indeplineasca 12 munci. Inainte de fiecare din aceste munci el se retragea intr-un loc calm. Isi imagina o lumina albastru deschis in jurul lui. Se vedea, in minte, plin de incredere in sine, pe cale de-a realiza si de-a reusi sarcina respectiva. El facea acest lucru de mai multe ori pe zi, atat seara la culcare, cat si dimineata la trezire. Atunci cand venea ziua cea mare, se simtea foarte calm si deplin stapan pe fortele sale pentru a infrunta si ultima provocare.
In ziua aceea si in cele care au urmat, atletii nostri s-au decis sa utilizeze si ei tehnica lui Hercule. Atunci cand Jocurile Olimpice au fost declarate inchise, sportivii nostri au venit cu 7 medalii de aur, 6 de argint si 8 de bronz.
Toti s-au comportat forte bine, erau foarte increzatori in ei si deosebit de mandri de participarea lor la Olimpiada.

Mesajul terapeutic:
“Simtiti si dumneavoastra, inaintea unui examen sau probe care va pune la incercare abilitatile, cunostintele, ca sunteti stresat sau anxios?
Utilizati si dumneavoastra tehnica lui Hercule pentru a va pregati pentru examene, competitii. Acceptati provocarile. Familiarizati-va cu tehnica vizualizarii, pentru a va dezvolta motivatia, increderea in sine.”
 

 

Esti o persoana nesociabila, singuratica?

PRINTESA MLASTINILOR
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Era odata, intr-un oras foarte indepartat, in apropierea unui rau, o printesa broasca care era foarte fericita printre ai sai.
Intr-o buna zi, a fost o furtuna mare care a inundat o parte din oras. Un val enorm a luat cu el printesa care s-a agatat de un arbore care plutea pe rau.
Printesa noastra avea sa esueze la cativa kilometri departare, intr-un alt oras. Era trista si dezorientata pentru ca isi pierduse toata familia.
Vroia sa-si faca noi prieteni : facea piruete de toate felurile, plangea, se impingea in altii si uneori chiar se purta violent, dar nimeni nu recunostea in ea marea printesa.
La un moment dat ii venise ideea sa-l consulte pe marele vrajitor al orasului care ii explica frustratiile pe care ea le traia, spunandu-i:
Cred ca erai printesa in orasul tau. Cred ca esti foarte inteligenta; iti sta in putere sa arati celorlalti cine esti cu adevarat. Si aceasta nu bruscandu-i pe ceilalti pentru a ti-i face prieteni, ci mai degraba facandu-le mici servicii, spunandu-le cuvinte frumoase si fiind atenta la ceea ce ei traiesc…
Dupa aceasta conversatie, printesa - broasca isi modifica coportamentul si atitudinea fata de ceilalti se schimba pe zi ce trecea. Ea isi facu o multime de amici si in anul urmator, orasul a numit-o printesa mlastinilor.

Mesajul terapeutic:
“Te afli departe de casa, familia, prietenii de acasa nu sunt langa tine, sau poate chiar ai pierdut o persoana draga si de aceea esti trist si dezorientat ? Vrei sa-ti faci noi prietenii si nu reusesti si chiar mai mult ceilalti nu-ti recunosc valoarea pe care ai avut-o?
Ai exemplul printesei broaste care modificandu-si comportamentul si atitudinea si-a facut o multime de amici, devenind printesa mlastinilor.
Iti sta in putere sa iti faci prieteni, sa te dezvalui celorlalti cu adevarat, sa te afirmi, sa parcurgi un proces al devenirii de sine, al dezvoltarii personale.”


 

click aici pentru

CONSULTANTA ONLINE !

Copyright www.psihologieconstanta.ro 2008