
Ti-ai pierdut increderea in sine si vrei sa o recapeti? Inspira-te din urmatoarea povestioara !
ACCIDENTUL DE SCHI
Michel Dufour, 1993, Allegorie pour guerir et grandir, Les
Editions JCL INC, Ottawa
Jimmy facea schi inca din copilarie. Participase chiar la
competitii de sarituri si se clasa de obicei printre primii. Era
foarte multumit de sine si toti prietenii il admirau
Intr-o frumoasa dupa amiaza , era foarte fericit sa faca ceea ce
ii placea sa numeasca schi de primavara, dar in urma unei
miscari gresite a iesit de pe partie si s-a lovit de o stanca.
A avut nevoie de ajutorul salvamontistilor pentru a ajunge la
poalele partiei si a trebuit sa fie dus la spital pentru ca avea
un picior rupt.
Jimmy era foarte suparat sa termine sezonul in acest fel, dar
isi spunea ca avea suficient timp pana la toamna urmatoare
pentru a se vindeca.
I s-a imobilizat gamba in ghips si a fost nevoit sa se deplaseze
cu carje. Toti apropiatii sai i-au sarit in ajutor pentru a-l
sustine in aceasta experienta. Dupa patru saptamani i s-a scos
ghipsul si si-a inceput exercitiile de fizioterapie, continuand
sa se sprijine la mers de carje.
In cursul celei de-a cincea sau a sasea sedinte, terapeutul sau
il sfatui sa mearga fara suport dar lui Jimmy ii era teama sa-si
lase greutatea pe piciorul cu pricina; prefera sa pastreze
carjele pentru ca cu ele se simtea in siguranta.
Apoi fizioterapeutul continuand sa faca exercitii cu Jimmy ii
repeta ca era vindecat dar fara nici un rezultat. Prietenul
nostru pastra mereu carjele.
In fine intr-o frumoasa dimineata de vara, iesind de la o
sedinta de tratament, Jimmy dadu cu viteza drumul carjelor si o
lua la fuga pentru a salva un copil care era pe punctul de-a fi
lovit de o masina.
Purtand copilul in brate pentru a-l aduce la mama sa, isi dadu,
dintr-o data, seama ca mergea pe ambele picioare, fara probleme
si fara nici o ezitare.
Cu lacrimi in ochi mama copilului ii multumi pentru actul sau de
curaj si ii spuse ca atunci cand il vazuse parasind clinica,
credea ca era ranit, dar acum isi dadea seama sa se inselase,
pentru ca avea in fata ei un tanar care parea in plina forma. La
acestea Jimmy raspunse printr-o clatinare a capului si un suras
enigmatic.
Mesajul terapeutic:
”Intelesese riscul la care s-a expus actionand astfel, si-a dat
seama de timpul pe care l-a pierdut si ca acum ar putea sa faca
o multime de lucruri.
Reintorcandu-se acasa, citi in ochi bunicii sale adorate,
bucuria da a-l vedea complet vindecat, plin de siguranta.
Simtiti ca va este frica sa incercati de unul singur, aveti
nevoie de sustinerea celorlalti, a parintilor, sotilor,
profesorilor, prietenilor?”
Reamintiti-va ca si Jimmy era stapanit de frica, dar, fara
ezitare a dat drumul carjelor pentru a salva un copil. Jimmy
si-a redobandit siguranta de sine, increderea in sine. Si voi
puteti!
Esti o mama superprotectiva si posesiva ? Citeste urmatoarea povestioara !
ACVILA REGALA
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les
Editions JCL INC, Ottawa
Un fermier descoperii intr-o buna zi un cuib de acvile
abandonat, cu un ou in el. Lua oul si il puse in cuibul unei
gaini din ograda sa.
Se nascu, in mijlocul gainilor, o pasare de toata frumusetea
care invata desigur sa se poarte ca o gaina.
Fermierul se ocupa mult de noua sa “gaina” si facea totul pentru
a o proteja. O rasfata si ii aducea imediat tot ceea ce aceasta
cerea. Acvila gaina devenea pe zi ce trece foarte dependenta de
fermier, care nu-si dadea seama de raul pe care il face.
La un moment dat, acvila vazu pe cer o pasare mare care plana si
spuse:
- Intr-o zi si eu voi zbura ca aceasta pasare. Atunci, fratii si
surorile sale au inceput sa rada de ea. Rusinata, regreta ca
spusese aceste cuvinte si continua sa manance graunte din tarc.
Intr- o buna zi, o zana buna trecu pe acolo si vazu acvila
regala vegetand in mijlocul gainilor. Atunci ea ii spuse
fermierului:
- Cred ca iti iubesti foarte mult pasarea ta rara, dar cred ca
nu-i faci nici un serviciu tinand-o in aceste conditii. Te
gandesti prea mult la tine. Aceasta pasare nu este fericita si
atunci cand va fi prea mare nu-si va mai dezvolta calitatile
sale extraordinare si potentialul sau nelimitat.
A doua zi, dupa ce a stat pe ganduri, fermierul nostru a luat
pasarea in maini si a lansat-o in aer. Acvila a avut din
fericire timp sa-si deschida aripile si sa aterizeze jalnic pe
pamant, in hohotele de ras ale gainilor.
Dar omul nu se descuraja, ci urca pe acoperisul hambarului si
spuse pasarii:
- Esti o acvila, zboara! Si o lansa in aer. Dintr-un reflex
spontan, acvila isi deschise aripile, plana cateva secunde
deasupra curtii si ateriza in mijlocul gainilor uimite…
Atunci fermierul urca muntele din apropierea fermei sale si
lansa acvila spre cer. Cu batai de aripi din ce in ce mai mari,
acvila incepuse sa zboare fericita pe cer, din ce in ce mai
sigura de ea.
Periodic, ea revenea sa-l vada pe fermier si pe prietenele sale,
gainile, care o considerau de acum inainte ceea ce ea era
intr-adevar, o acvila regala.
Mesajul terapeutic:
“Te recunosti in atitudinea supraprotectoare a fermierului ?
Oferi celorlalti chiar si fara a-ti cere ? Ai tendinta de a-i
proteja, rasfata pe ceilalti, intr-o asemenea masura incat le
creezi o dependenta de tine? Te lasi protejat, rasfatat, condus,
de ceilalti fara sa-ti dai seama?
Amintesteti de fermier, care dupa ce a fost consiliat de zana
cea buna, a dat drumul acvilei din ograda sa, lansand-o in aer
pentru a-si deschide aripile sa zboare.
Amintesteti de acvila care desi crestea alaturi de gaini, avea
dorinta de a zbura precum o acvila regala.
Si tu iti poti redirectiona atentia dinspre ceilalti spre tine,
lasandu-le celorlati autonomia necesara pentru a devenii ei
insisi, pentru a-si dezvolta o mai buna incredere in propria
persoana”
Esti dependent de persoana iubita?
CALUL CU DOUA CAPETE
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et
grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa
Traiau odata intr-o tara pe de-a intregul verde, inconjurata de
campii si pajisti minunate, doi cai cu tinuta mandra si demna.
Aceste doua animale, un mascul si o femela, erau permanent
impreuna. Dimineata foarte devreme ii puteai vedea sarind si
fugind pe campiile verzi. Le placea sa fie impreuna si prietenia
care ii lega era foarte mare. Nu se desparteau niciodata: se
jucau impreuna, mancau impreuna si dormeau unul langa altul.
Pentru nimic in lume ei nu ar fi acceptat sa se separe. Intr-o
noapte, cand dormeau unul lipiti unul de altul, ei au facut
legamantul de a nu se desparti indiferent ce s-ar fi intamplat.
O zana le auzi legamantul si ii intreba:
-Ce va doriti?
- Sa fim intotdeauna impreuna, raspunsera ei fara ezitare.
Si deandata dorinta lor se si realiza. Zana ii transformase
intr-un singur cal, nici mascul, nici femela, dar cu doua capete
minunate. Caii accceptasera cu mare bucurie transformarea. De
acum inainte, ei nu mai aveau motiv sa se ingrijoreze in
legatura cu ceea ce ar gandi sau ar spune celalalt, pentru ca nu
se desparteau niciodata.
Totusi, intr-o buna zi, se intampla ceva rau. Unul din capete a
inceput sa se simta rau si sa aiba stari de indispozitie ciudate
care se amplificau pe zi ce trecea. Atunci, capul celalalt a
inceput sa se ingrijoreze: ce avea sa I se intample si lui? Ce
riscuri erau sa aiba si el aceeasi boala?
Cele doua capete incepusera sa discute si dupa ce au stat bine
pe ganduri, I-au cerut zanei sa-I transforme din nou si sa
devina ce au fost mai inainte.
Si dorinta lor a fost din nou indeplinita.
Cele doua animale si-au recapatat rapid sanatatea si veselia dar
intelesesera ca autonomia lor era fundamentala si ca puteau la
fel de bine sa se odihneasca sau sa colinde pajistile singuri
sau impreuna, continuand sa tina unul la altul.
MESAJUL TERAPEUTIC:
“Doresti sa fii intotdeauna impreuna cu cel care iti este drag ?
Ca parinte iti iubesti atat de mult copilul ca vrei sa fii mereu
alaturi de el, mancand, jucandu-va, dormind intotdeauna
impreuna?
Doresti sa nu te separi de partenerul/a tau/ta , chiar faceti un
legamant sa nu va despartiti nicioadata? Vrei sa afli in
totalitate ce gandeste, ce face celalalt?
Invata din experienta celor doi cai ca odata ce doua persoane
isi pierd individualitatea si se unesc intr-un singur trup, unul
dintre ei se poate imbolnavi iar celalalt va fi ingrijorat de ce
i se poate intampla si lui.
Descopera-ti capacitatea de a tine foarte mult la celalalt, de
a-l iubi si in acelasi timp lasa-ti propria persoana sa se
dezvolte autonom.”
Suferi de timiditate , anxietate , emotivitate ?
JOCURILE OLIMPICE
Michel Dufour, 1993, Allegorie pour guerir et grandir, Les
Editions JCL INC, Ottawa
Cincizeci si trei de tineri reprezentau tara noastra la Jocurile
Olimpice. Timp de trei luni de zile, fiecare s-a pregatit
minutios, in functie de sportul sau, pentru competitia finala.
In ajunul inceperii Jocurilor Olimpice, antrenorul reuneste
intreaga echipa pentru o discutie de ultima ora.
Cum va simtiti atat de aproape de ziua cea mare?, ii intreba el
pe atleti.
Eu ma simt foarte nelinistita, spune Ani, mi se pare ca am uitat
tot ce am invatat.
Eu, spune Dan, ma simt prost si mi-e teama sa nu pierd cupa.
Chiar inainte de competitie, transpir foarte mult la maini si
picioare, spune Carl.
Mie parca mi se zbat niste fluturi in stomac, spune Geani, si
uneori ma doare inima chiar inainte de start.
Si eu imi simt inima care bate foarte repede, spune Jacqueline,
ca si cum ar vrea sa-mi sara din piept.
Sunt foarte nervos, spune Cristian, si simt asta in burta.
Eu vad totul negru in cap, spune Elena, si apoi il simt ca si
cum s-ar goli complet.
Eu ma simt foarte rau, spune Sebastian, dar atunci cand
competitia a inceput, nu mai simt nimic.
In final, atunci cand si ceilalti sportivi au spus ce simt,
aproape la fel ca ceilalti, responsabilul grupului ia cuvantul:
Stiti cu totii, spune acesta, ca primele Jocuri olimpice au avut
loc in Grecia. Atletii din acele vremuri aveau un idol pe care
il imitau. E vorba de Hercule care, pentru a intra in regatul
zeilor, trebuia sa indeplineasca 12 munci. Inainte de fiecare
din aceste munci el se retragea intr-un loc calm. Isi imagina o
lumina albastru deschis in jurul lui. Se vedea, in minte, plin
de incredere in sine, pe cale de-a realiza si de-a reusi sarcina
respectiva. El facea acest lucru de mai multe ori pe zi, atat
seara la culcare, cat si dimineata la trezire. Atunci cand venea
ziua cea mare, se simtea foarte calm si deplin stapan pe fortele
sale pentru a infrunta si ultima provocare.
In ziua aceea si in cele care au urmat, atletii nostri s-au
decis sa utilizeze si ei tehnica lui Hercule. Atunci cand
Jocurile Olimpice au fost declarate inchise, sportivii nostri au
venit cu 7 medalii de aur, 6 de argint si 8 de bronz.
Toti s-au comportat forte bine, erau foarte increzatori in ei si
deosebit de mandri de participarea lor la Olimpiada.
Mesajul terapeutic:
“Simtiti si dumneavoastra, inaintea unui examen sau probe care
va pune la incercare abilitatile, cunostintele, ca sunteti
stresat sau anxios?
Utilizati si dumneavoastra tehnica lui Hercule pentru a va
pregati pentru examene, competitii. Acceptati provocarile.
Familiarizati-va cu tehnica vizualizarii, pentru a va dezvolta
motivatia, increderea in sine.”
Esti o persoana nesociabila, singuratica?
PRINTESA MLASTINILOR
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et
grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa
Era odata, intr-un oras foarte indepartat, in apropierea unui
rau, o printesa broasca care era foarte fericita printre ai sai.
Intr-o buna zi, a fost o furtuna mare care a inundat o parte din
oras. Un val enorm a luat cu el printesa care s-a agatat de un
arbore care plutea pe rau.
Printesa noastra avea sa esueze la cativa kilometri departare,
intr-un alt oras. Era trista si dezorientata pentru ca isi
pierduse toata familia.
Vroia sa-si faca noi prieteni : facea piruete de toate felurile,
plangea, se impingea in altii si uneori chiar se purta violent,
dar nimeni nu recunostea in ea marea printesa.
La un moment dat ii venise ideea sa-l consulte pe marele
vrajitor al orasului care ii explica frustratiile pe care ea le
traia, spunandu-i:
Cred ca erai printesa in orasul tau. Cred ca esti foarte
inteligenta; iti sta in putere sa arati celorlalti cine esti cu
adevarat. Si aceasta nu bruscandu-i pe ceilalti pentru a ti-i
face prieteni, ci mai degraba facandu-le mici servicii, spunandu-le
cuvinte frumoase si fiind atenta la ceea ce ei traiesc…
Dupa aceasta conversatie, printesa - broasca isi modifica
coportamentul si atitudinea fata de ceilalti se schimba pe zi ce
trecea. Ea isi facu o multime de amici si in anul urmator,
orasul a numit-o printesa mlastinilor.
Mesajul terapeutic:
“Te afli departe de casa, familia, prietenii de acasa nu sunt
langa tine, sau poate chiar ai pierdut o persoana draga si de
aceea esti trist si dezorientat ? Vrei sa-ti faci noi prietenii
si nu reusesti si chiar mai mult ceilalti nu-ti recunosc
valoarea pe care ai avut-o?
Ai exemplul printesei broaste care modificandu-si comportamentul
si atitudinea si-a facut o multime de amici, devenind printesa
mlastinilor.
Iti sta in putere sa iti faci prieteni, sa te dezvalui
celorlalti cu adevarat, sa te afirmi, sa parcurgi un proces al
devenirii de sine, al dezvoltarii personale.”
